Sunt bogata!!!!

Chiar m-aţi crezut? Ia uitaţi ce mi s-a mai întâmplat.
Ce român nu şi-ar dori, în perioada asta de criză acută sau, mă rog, în orice perioadă, să devină bogat peste noapte? Răspuns: aproape toţi şi eu, de asemenea. Pe premisa aceasta merg şi cei care încearcă să se îmbogăţească, dar pe spinarea naivilor. Şi, din păcate, sunt destui. Săptămâna trecută am primit un email de la un amic din Germania care îmi spunea că trebuie doar să trimit un mesaj tuturor celor pe care îi am în lista de contacte şi voi primi un premiu de la Fundaţia Bill Gates. „Este vorba de un experiment pe care îl face compania Microsoft“, mă lămureşte amicul meu, care nu e orişice fraier în ţara lui de adopţie; este chiar avocat. Scopul „loteriei Microsoft“, căci aşa se cheamă această şmecherie care te poate face milionar (!), era să verifice, vezi Doamne, chiar Bill Gates în persoană, dacă foloseşti aplicaţiile Microsoft. Prietenul din Germania îmi spune chiar că lui i-a venit un premiu de câteva zeci de mii de euro, chiar la câteva zile după ce a trimis mesajul Microsoft.
Cu inima îndoită pe jumătate trimit şi eu mesajul tuturor celor din lista de contacte. Surpriză! Peste doar două zile primesc un email, în limba franceză că am câştigat de la Microsoft 250.000 de euro! Ca să intru în posesia premiului trebuie doar să completez un formular cu datele de identificare pe care să-l trimit juristului Alain Duchet care are un cabinet în Abidjan, Cote D’Ivoire. M-am lămurit, după un schimb de emailuri, că acest stimat domn a fcăut un dosar pentru mine, pe care l-a depus la ei, acolo, la tribunal şi în câteva zile urmează să intru în posesia premiului. Ce trebuie eu să fac? Doar să-i trimit 67 de euro prin Western Union, pe numele secretarei lui. Se pare că suma reprezintă contravaloarea onorariului lui, taxa de timbru fiscal şi alte câteva mici cheltuieli pentru care mi-a trimis un deviz. Jocul s-a oprit la limită, după vreo 5 emailuri în care mă ruga să mă grăbesc, că altfel risc să pierd banii. L-am anunţat că m-am prins care este şmecheria şi brusc nu am mai primit nici un mesaj.
Microsoft habar nu are de asemenea campanii de care se şi dezminte. Microsoft Lottery International este, pe Internet, una dintre cele mai des întâlnite escrocherii de tip loterie. Bill Gates n-a avut vreodată aşa ceva ca obiect de activitate, iar hoţii - pentru că asta sunt cei care trimit mesajele - se folosesc de diverse mărci de prestigiu pentru a câştiga încrederea potenţialelor victime. Din astfel de loterii nu veţi vedea nici un ban vreodată, ba dimpotrivă. Dacă daţi curs invitaţiilor acestor escroci veţi pierde banii sau identitatea, fie amândouă. Ca să le obţină, hoţii vor pretinde că sunt avocaţi, bancheri, oficiali guvernamentali, agenţi secreţi sau agenţi fiscali -orice te-ar putea convinge că sunt persoane respectabile. Dacă reuşesc să-ţi fure datele de identificare le vor folosi ca să deschidă conturi, să contracteze împrumuturi sau să facă achiziţii în numele tău. Furtul de identitate trebuie imediat reclamat autorităţilor, ca şi fraudele electronice.
Potrivit statisticilor, rata arestărilor pentru acest tip de infracţiuni este foarte scăzută. Sunt delicte transnaţionale care se comit prin intermediul unor medii de comunicare ce permit păstrarea anonimatului, ca Internetul sau telefonia celulară pre-paid. Infracţiunea nu poate fi localizată, iar anchetele sunt foarte tehnice în astfel de cazuri, pentru care poliţia e prea puţin specializată.
# Selecţia participanţilor o face computerul, din câteva zeci de mii sau milioane de persoane fizice sau juridice de pe tot globul.
# Se menţionează numele unui agent care se ocupă de procesarea premiului tău.
# Ca parte a unui aşa-zis protocol de securitate ţi se cere să păstrezi secretul asupra informaţiilor privind premiul (numărul biletului câştigător, parola atribuită învingătorului.
# Se invocă faptul că loteria este sponsorizată de Ted Turner (patronul CNN), Bill Gates, Microsoft ori sultanul de Brunei.

Prima zi a celeilalte vieţi

ora 7.00. Şi în cealaltă viaţă a mea mă trezesc foarte de dimineaţă, altfel risc să pierd toată distracţia. Renunţ la spălatul pe dinţi şi pieptănat. Am pe mine nişte pijamale cam vechi, dar foarte comode. Îmi trag fotoliul balansoar şi îmi aprind o ţigară. La naiba. Am uitat de cafea. Renunţ la bălăngăneală şi mă postez lângă aragaz, aşteptând, cu mintea dusă, să fiarbă zeama aia neagră. Durează circa 10 minute până e toată treaba gata şi pot să mă aşez, din nou, în balasoar, să-mi reiau activitatea. Fumez pierdut în căldura păturilor moi de pe canapea şi îmi vine să adorm, dar realizez că a trecut deja o oră de când m-am trezit. La 9 am o întâlnire, cu un vechi amic.
ora 8.00. Îmi trag nişte pantaloni pe mine şi un pulover necălcat. What the fuck! Nu mă duc la nuntă doar! Încer să-mi aranjez într-un fel sau... altul părul netuns de vreo două-trei sau cine ştie de când. Nu reuşesc şi îl las aşa. Zici că-s cules de pe stradă. Renunţ la dichiseală şi o iau pe jos până la staţia de autobuz. În drum spre staţie surprind câteva priviri ostile, dar nu-mi bat capul. M-am obişnuit cu ele. NU mă gândesc la nimic. D-aia îmi place să mă plimb cu autobuzul, că nu trebuie să mă gândesc la nimic, nu am nici o responsabilitate. Sunt singur printre zeci de oameni. Feţele lor nu-mi spun nimic. Par nişte personaje de desene animate.
ora 9.00. Revin....