marți, 26 mai 2009

Alt aranjament floral



Recidivez cu un alt aranjament floral. De data aceasta este din flori proaspete si urmeaza principiile Ikebana. Elementele principale sunt irisii: cel mai inalt reprezinta cerul, urmatorul, al carui inaltime este trei sferturi din primul, reprezinta omul, iar cel mai mic pamantul. Elementele secundare, adica florile de iasomie, sunt de decor. Vasul in care am facut aranjamentul este improvizat, dar mie imi place ce a iesit. Sper sa dureze. Iata pozele.

duminică, 22 martie 2009

Aranjament de flori




Priviti ce fac cu timpul meu liber :), nu ca as avea foarte mult, dar de curand mi-am descoperit placeri si veleitati pe care le ignoram. Am o deosebita placere sa va prezint aranjamentele mele din flori uscate. Nu sunt ele cine stie ce, dar... miros bine pentru ca am descoperit o "reteta" de parfumat florile uscate.

joi, 19 martie 2009

Gusturi si mirosuri de mult... apuse

Dupa o vizita de week-end in Carrefour m-am ales cu o gaura in buget de vreo 200 de Ron si....un baton de salam de Sibiu. O sa va intrebati de ce. Pai, in primul rand pentru ca era la oferta, la juma' de pret, si, in al doilea rand, pentru ca imi era dor sa mananc salamul copilariei mele. Cu alte cuvinte, m-a lovit nostalgia....salamului. Salamul de care va vorbesc este produs de o firma care nu prea are legatura cu Sibiul, dar, ma rog, sotul meu m-a linistit si mi-a spus ca probabil astia aveau doar sediul social in alta parte decat orasul in care se producea pe vremuri salamul de Sibiu. Asa ca, cu avant pioneresc, imi fabric un sandwich cu cascal si salam. Musc, mestec si ....nimic. Am senzatia ca m-am pacalit. Salamul de Sibiu nu este salam de Sibiu. Poate m-am inselat. Mai musc o data, mai mestec inca o data si iar nimic. Nicio amintire, nicio senzatie cunoscuta, doar salam tare si unsuros. Ce mama lu' proces verbal este asta? Unde o fi salamul de Sibiu pe care mi-l aminteam eu? Cer pareri care implica degustari. Pana una alta salamul de Carrefour zace de vreo saptamana in frigider.

joi, 19 februarie 2009

Leapsa cu carti a la Adi

Am preluat-o pentru ca m-a pus pe ganduri - si asta pentru ca, de obicei, oricat de proasta ar fi cartea ma chinui sa o termin. Ce naiba, mai omule, eu nu ma gandesc niciodata la lucrurile care ma enerveaza - as ajunge in pragul unei crize de isterie. Ma rog, dupa circa juma' de ora de gandire si raz-gandire, top 3 a iesit asa:

1. Magicianul lui Fowles l-am inceput cand cineva povestea altcuiva cat de tare este romanul asta si ce interesant, dar imposibil de terminat pentru ca naratiunea este greoaie si dificil de descifrat. Era prin liceu cred. Nu imi aduc sa-l fi terminat. Sau, chiar daca l-am terminat nu-mi aduc aminte the end-ul.

2. Dusmancele - o poveste de iubire al unui laureat al premiului Nobel, Singer, parca. Sigur ca m-a atras pentru ca era de iubire si scrisa de un laureat al premiului Nobel. Insa povestea nu atrage deloc, este atat de banala si fara consistenta incat parea un soi de telenovela petrecuta in timpul Holocaustului - nimic fermecator, misterios sau incitatnt. Poate ca daca m-as apuca sa o citesc acum ar fi alta treaba, dar nu mai am imboldul necesar.

3. Jules verne cu toate povestile lui. Le-am inceput pe toate (cateva foi, nu prea multe), dar n-am putut neam sa le duc pana la capat. Nu ma intreba de ce ca nu stiu.

miercuri, 18 februarie 2009

Amintiri de demult

Amintirile sunt niste chestii tare ciudate. Te lovesc in moalele capului atunci cand nu te astepti si se tin scai de tine, chiar si o zi in intreaga sau, dupa caz, o noapte. Din razboiul meu de azi noapte cu amintirile iata ce a iesit: am re-descoperit vreo doua caiete de proza si poezie din anii studentiei si ai liceului. Citesc si nu ma recunosc deloc in poeziile acelea, desi unele dintre ele au fost publicate. Presupun ca structura mea sufleteasca s-a modificat consistent de atunci.
Joc erotic

Ce galop in jumatati!
Asa incepe jocul ...
Ochii alearga in jurul capului
al trupului.
Buzele petrec ochii, obrajii
barbia si , apoi, sfasietor
freamata.

Gura e imbracata doar c-o adiere.
mainile freamata mai sus de buric
si invaluie incert sanii.
Piciorul cauta pulpa
si se rataceste buimac
putin mai jos de glezna.
In final, dupa o cautare bezmetica,
trupul se rataceste in trup.
Un tipat - un raspuns.
Jumatate El, jumatate Ea.
Ce liniste divina! (24 iunie 2000)